Centrul de Excelenta in Promovarea Creativitatii Romanesti BAIA MARE - PORTILE NORDULUI

<<< Show Posts >>>

Revista Menora, august 2016

(4)

Baia Mare, DUPĂ JURIZARE

(4)

Israeli Statesman Shimon Peres Dies at 93

(1)

ADRIAN GRAUENFELS

adrian_grauenfels

Reducerea la absurd
ce e absurdul? este o vulpe care bea la masa unui bistrou
este un ceas care merge invers călare pe un cal de lemn
sunt eu mânjit cu vopsea de far de fier
cu un tată sever la graniţa dintre două linii paralele care se atrag incestuos
sunt îndopat cu ambrozie
am o mamă pedantă şi o altă mână pendantă
o ramă la barca lui Noe se mişcă
un arhivar de insecte şi molimi contabilizează
absenţa unei cauze Caucaziene
Ce prizonier mă simt aici şi dincolo
îmi rod unghiile şi gust din absurdul de a fi
aştept infinitul
întârzie, evlavios, neserios
dubios şi nesigur de sine
are un tic nervos la vederea cifrelor mici
nu înţelege cum de trăim atât de aproape de zero.

(1)

LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC la început de secol XXI, Editura Olimpias, Galați, 2016

image

LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC la început de secol XXI, Editura Olimpias, Galați, 2016

de Voichița Tulcan Macovei

Titlul Antologiei apărută prin grija doamnei Ligya Diaconescu, este o metaforă grandioasă, ce poate părea pentru unii puțin pretențioasă, dar care te atrage tocmai pentru a constata dacă, într-adevăr, reprezintă cu adevărat materialul cărții. Mărturisesc scepticismul pe care l-am avut și, poate, o oarecare teamă pentru ceea ce urma să descopăr în volumul monumental.
De la început, impresionează structura bine plăsmuită, sub formă de interviuri, prin care înțelegem că Ligya Diaconescu, om de cultură, deja cunoscut al acestei perioade, a țintit aflarea câtorva lucruri edificatoare pentru literatura romană a începutului de secol XXI. Cu sinceritate, mărturisesc faptul că am căutat în textele Antologiei pagini bine create, literatură autentică, așa cum ne-au învățat marii noștri scriitori că se scrie pentru suflet si pentru minte totodată, iar textele reproduse s-au dovedit a fi cu adevărat captivante.
Doamnele care (în concepția autorului Antologiei) reprezintă scrisul românesc de la începutul de secolul XXI au fost alese de scriitorul, publicistul și editorul Ligya Diaconescu printr-o cunoaștere aprofundată a operei literare, dar și a concepției despre artă. Așadar, nu întâmplător. Ceea ce ni se pare extraordinar, într-o lume a discordiei, a dislocării, este faptul că Antologia doamnei Ligya Diaconescu unește scriitoare cunoscute atât în cultura română cât și în diaspora. Multe dintre cele intervievate sunt scriitoare de limba română, dar și de limba patriei adoptive, unitatea constând în calitatea actului literar. Întâlnim, de asemenea, scriitoare aparținând atât Ligii Scriitorilor, dar și Uniunii Scriitorilor, sau altele care aparțin atât Ligii cât și USR.
Credem că e un câștig pentru cultura si literatura romană din aceste timpuri. De remarcat este și faptul că toate „doamnele Scrisului Românesc” sunt intelectuali de marcă, bine cunoscute în domenii importante precum: fizica, psihologia, ingineria, medicina, învățământ, care, precum odinioară Dan Barbilian, au fost atinse de fiorul artei, lăsându-se conduse de acesta și născând, cum au demonstrat, valori autentice care le reprezintă atât pe dumnealor, cât și spațiile din care provin. Sunt cunoscătoare atât a Literaturii Române cât și Universale, a principalelor noțiuni de teorie și estetică literară care, de altfel, se constituie în repere de lucru pentru scrierile lor.
Discuțiile purtate între autorul Antologiei și scriitoarele intervievate, fragmentele alese ne dau prilejul de a nota câteva observații ale limbajului, precum și principalele teme regăsite în textele publicate, asupra cărora s-au exprimat critici literari consacrați, personalități cunoscute ale timpului nostru: Alexandru Florin Țene, Cezarina Adamescu, George Secară, Anton Ilica, Lucian Gruia, Corina Luca, ș.a.
1. Cum se poate păstra vie, peste generații, imaginea sufletului românesc ?
În acest timp (început de secol XXI), în care suntem atrași de toate noile realizări ale tehnicii, microtehnicii, de realizările explozive ale informaticii, scriitoarele Antologiei își manifestă grija pentru păstrarea spiritului românesc, regăsindu-se în operele lor, tradițiile, gândirea și simțirea poporului român. Autoarele care trăiesc și creează în afara granițelor României, pledează pentru folosirea limbii romane, astfel ca noile generații să o poată transmite mai departe. „Indiferent de faptul că scriu permanent în română și ocazional în franceză, eu scriu gândind românește, folosind un limbaj cât mai colorat în ideea de a transmite cititorului cât mai mult din lexicul românesc…”(Melania Rusu Caragioiu, poet, publicist, epigramist, membră Asociația Canadiană a Scriitorilor români, membră a Ligii Scriitorilor Români – Canada). „În parohia romano-catolică din Augsburg-Inningen, de care aparțin, sunt numită cu respect și chiar cu dragoste (…) sunt româncă și fără să fac caz de asta, mă bucur dacă pot face un serviciu de bună reclamă, țării mele.” (Teresia Bolchiș Tătaru, publicist, prozator – Germania).
Există o pledoarie în operele acestor scriitoare pentru perpetuarea valorilor românești, pentru ca unitatea românilor de pretutindeni să nu piară!
1. Cum este definit actul creației și cum se departajează o literatură de calitate de o literatură a momentului.
Antologia pune în discuție acest subiect de mare actualitate: dacă mai există o literatură autentică (naturală), dacă mai are aceasta un rost în acest timp supramodern, sau scriitorii trebuie obligatoriu, să-și mascheze „talentul” sub tot felul de artificii, spre a fi pe placul momentului. „Din păcate, nu putem nega anumită reticență față de scrierile naturale, să le zicem așa, spre a le deosebi de pseudo-scrieri, dar aceasta este o tentație care trebuie ocolită (…), pentru că așa cum se reiterează curente ca , nici tehnicismul nu are picioare lungi și, îmbâcsit de jargon profesional, va fi evitat de multe categorii de cititori. Vor rămâne mai puțini adepți ai literaturii autentice, dar, aceștia vor fi cu adevărat valoroși, iar pierderea celor nehotărâți în ale stilului nu va fi greu de suportat, dimpotrivă..” (Rodica Calotă, poet, prozator, Tg. Jiu- România)
La fiecare filă din Antologie, te contaminezi de elementul frumos, care te impresionează în varii moduri, pentru că, în cazul scriitoarelor acestui volum, literatura este încă artă, care trebuie „construită”, pe care trebuie să o simți tu, pentru a o putea transmite semenilor: „… este o formă vitală de respirație, de supraviețuire sufletească…Am simțit că nu aș putea profesa artistic cu determinare materială, m-aș sufoca.” ( Daniela Bejan, poet- Piatra Neamț-România) . „Lucrări cu caracter vulgar, licențios, pornografic, s-au scris de când lumea. (…) Dacă unii, acum, își revarsă frustrările în scris, exacerbat, într-un stil neacademic, șine de un trend, de o modă, după ce literatura a fost ani de zile cenzurată. (…) sunt teribilisme ivite din nevoia de originalitate cu orice preț. Unii vor să șocheze, crezând că astfel ies mai repede în evidență, alții consideră că protestează împotriva formulelor convenționale. Dar, toate modelele trec, marea literatura va rămâne prin adâncimea ideilor, puterea sentimentelor exprimate, într-un limbaj inteligibil, armonios.” (Victoria Milescu, poet, jurnalist, traducător, București – România); „…am oroare de pseudo-criticii literari. Nu știu să fie o Școală anume, așa că, și aici, ca-n maldăre, se caută nepotisme, fustițe sau păr…în vânt de ochi ciocolatii….Creația este o libertate impusă. Spusă!(…) O Lacrimă din Infinit!!” (Florica Ranta Cândea, redactor șef, revista „Gutenberg”, poet, publicist, prozator, Arad-România)
Creațiile „doamnelor scrisului românesc” demonstrează felul în care este conceput actul creator, toate cele intervievate încercând să rămână pe axa unei literaturi autentice, care să creeze și să transmită valori apreciate de cititor. Căci, sufletul rămâne mereu același și are nevoie, întotdeauna, de elemente care să-i întrețină sensibilitatea.
Textele dezbat, astfel, probleme majore, precum: familia, natura, viața comunităților: Mariana Popa, Theresia Bolchiș Tătaru, Dora Alina Marinescu, Lavinia Huțișor Dumitru; feminitatea și iubirea nemărginită de semeni: Floare Ranta Cândea, Virginia Vini Popescu, Nicoleta Drăgan Bucșa; nostalgia trecutului, patria și ținuturile natale: Melania Rusu Caragioiu, Melania Briciu Atanasiu; dorul-sentiment specific românesc: Nicoleta Drăgan Bucșa, Maria Chirtoacă, Elena Buldum; căutările Transcendentului raportat la Clipă: Victoria Milescu, Elena Jucan, Gina Agapie, Lavinia Huțișor Dumitru, Ionela Flood, Olimpia Sava; societatea actuală cu marasmele ei: Elena Buică, Magdalena Iugulescu; filosofia vieții: Mihaela Cristescu, Mariana Zavati Gardner, Rodica P. Calotă, Daniela Bejan
Trebuie să subliniem limbajul plăcut și atractiv, care se modelează după tematica evocată. Dincolo de text, stilul bogat, uneori încărcat cu imagini șocante sau stranii, sugerează, transmite idei, face conexiuni, dovedind intelectualitatea autorilor și provocarea pe care o adresează cititorilor. Cităm, la întâmplare câteva pasaje:
Murmuzaccia ( Rodica Calotă)
„Candidatul Murmuz. Curriculum Vitae
Murmuz este un logaritm lățos, absolvent al Facultății de Lapte și Sârmă Ghimpată, cam androgin, dar n-are a face, toată lumea e puțin androgină, nu-i vina ei! Când iese în oraș, își trage șmecherește rănile pe dreapta și le prinde cu un elastic: în felul acesta, nu se infectează. E o mare infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.”
Conversație ( Mariana Zavati Gardner)
-Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit.
-Nu putem ieși…o să fim murați.
-Nu-i nicio grabă. E ca plumbul afară.
-Trebuie să discutăm.
Lil își adăpostește buclele bogate sub brațul lui mușchiulos.
-Hai să fim realiști! Nu mă mai duc înapoi nici în ruptul capului!
-Atunci, …avem o problemă serioasă. El îi scanează fața prin ochelarii de vedere.”
Dac – (Lavinia Huțișoru Dumitru)
„De ce mă simt străină, aici în țara mea/ Și-aproapele nu-l aflu, oricât l-aș căuta?/ De ce se-abat tornade din ceruri pe Pământ/ Și fratele meu, codrul, cade răpus de vânt?/ De ce nu ne mai leagă prin rădăcini adânci/ Aceleași idealuri de neam, ca niște stânci?/ De ce părem asemenea, dar suntem diferiți,/ Egali în aparență: călăi și asupriți?”
E-atât de bine – (Floare Ranta Cândea)
E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ și să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în portocala de lumânare/ apoi ne ardem la/ șemineul amintirilor…”
1. Legătura dintre literatura romană a începutului de secol, din țară și literatura din diaspora.
Categoric, există o astfel de legătură, din păcate, prea puțin valorificată de forurile Culturii din România. Răspunsurile scriitoarelor acestei Antologii accentuează acest lucru, precum și necesitatea de a se realiza mai multe acțiuni de cunoaștere a celor care trăiesc pentru a revela lumii prin artă, realitățile unui timp istoric important: începutul sec XXI.
„În Anglia, cu excepția celor care frecventează Institutul Cultural Român – majoritatea persoane de origine română și a câtorva invitați englezi – piața culturală românească este prea puțin cunoscută. Se știe despre Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Nicolae Ceaușescu și Vlad Dracula.” ( Mariana Zavati Gardner)
„ …am întâlnit oameni extraordinari în oricare parte a lumii. Toată frumusețea este să înțelegem ce ne spun ei. și cum se articulează cuvintele lor pentru fiecare dintre noi.” (Mihaela Cristescu, Sydney, Australia)
La întrebarea „există încă o șansă ca spiritul românesc să nu fie uitat peste Ocean?, răspunsul doamnei Melania Rusu Caragioiu este deosebit de favorabil, dând speranțe scriitorilor tineri, cititorilor de literatură a sec XXI: „Răspunsul meu este un mare strigăt de entuziasm, DA! Cum s-ar putea altfel, când omagiem continuu prin scris, vorbire și festivități pe frații noștri români din Satul Boian, care au pus piciorul în Nordul Canadei acum 100 de ani și, înainte de a avea cele de trebuință, întâi de toate au zidit o bisericuță! Ei vorbesc românește , și-au vizitat țara, au dat țării prinoase din truda lor. Mihai Eminescu este sărbătorit nu numai la aniversări, ci, cu multă evlavie, ori de câte ori se ivește ocazia de bine, sau când mai apare unui detractor, care este privit drept trădător și dușman personal al nostru.” (Melania Rusu Caragioiu)
„Ca româncă, particip la manifestările românești din Viena și, pe cât posibil, în costum popular național. Atunci, sufletul meu se simte primenit și îmbrăcat de sărbătoare”.( Melania Briciu Atanasiu, Viena, Austria)
Gânduri sincere, adevărate, care răzbat din spusele, dar și din scrierile acestor doamne ale scrisului românesc al sec. XXI!
Pentru toate acestea, considerăm lucrarea doamnei Ligya Diaconescu un adevărat MEMENTO adresat tuturor factorilor de cultură din România, profesori, scriitori, indiferent de asociația de care aparțin, reprezentați mass media: să ne aplecăm spre cartea scrisă în limba română, atât la noi, cât și în afară, pentru a înțelege adevăruri care ne reprezintă ca țară, ca popor, ca oameni. Să nu uităm că întotdeauna, în orice timp, cultura unui popor a susținut unitatea acelui popor.
„Cred că trebuie să ne facem timp pentru a scrie, căci este mult de scris, iar viața ne oferă subiecte de tot felul. Riscul e că pot să nu rămână nici măcar în memoria oamenilor, dacă nu le punem pe hârtie. Nimeni nu va crede, curând, că așa s-a trăit, așa am simțit sau așa am iubit.” (Nadia Urian, Bistrița Năsăud – România)
Voichița Tulcan Macovei
Liga Scriitorilor Arad

(0)

LIICEANU S-A TREZIT DIN SOMNUL RAŢIUNII ?

LIICEANU S-A TREZIT DIN SOMNUL RAŢIUNII ?

ionut-tene

Gabriel Liiceanu, unul dintre cei mai de seamă culturnici și cel care a transformat filosofia în ideologie și tezism, s-a trezit din ”somnul rațiunii care naște monștri” să-l atace pe cel mai important istoric român în viață, acad. Ioan Aurel Pop. Nu a fost de ajuns că filosoful eșuat în dialectica neo-marxistă din 1990 încoace și promotor al istoriografiei de tip rollerian în ecuația mersului scrisului istoric, promovând în tiraje matusalemice viziunile retractile ale lui Lucian Boia, a găsit din străfundurile fetide ale unui caracter dialectic marxist să-l atace pe rectorul Ioan Aurel Pop. Să fie de vină gelozia că Gabriel Liiceanu nu a devenit academician sau rector al celei mai importante universități românești din țară, că nu reușeste să-l impună pe noul Mihail Roller al ”falsificatorilor istoriei” naționale apud Lucian Boia în conștiința academică și în opinia publică? Gabriel Liiceanu nu a mai suportat prestigiul și influența academică în societatea românească din ultimii ani a istoricului clujean Ioan Aurel Pop și s-a trezit să vorbească de unul singur în fața unei oglinzi ce-i reflectă tușele unei invidii infatigabile.
Gabriel Liiceanu critică prezenţa rectorului Ioan Aurel Pop printre membrii Comisiei prezidenţiale pentru proiectul de ţară ”România educată”, înființată de Iohannis la Palatul Cotroceni, argumentând că acesta ”a acoperit furtul lui Ponta, l-a tăinuit, i-a şters urmele”, cu referire la plagiatul fostului premier. E cea mai mare dezinformare a opiniei publice și o acuză fără susținere morală, specifică celui care de 20 de ani promovează pe demitizatorul istoriei naționale, eseistul Lucian Boia. Să-l ataci pe Ioan Aurel Pop cu un neadevăr e similar cum ai pune pe Mihail Roller să scrie istoria României. Cine vorbește de morală? Lui Gabriel Liiceanu, printr-un simplu ordin al prietenului său Andrei Pleșu, care era ”întâmplător” ministru culturii în guvernul bolșevic a lui Ion Ilici Iliescu, i s-a oferit pe tavă patrimoniul Editurii Politice, cea care publica cărțile lui Marx, Engels, Lenin și Gh. Gheorghiu Dej. Primul ministru al culturii de după 1990, Andrei Pleșu, a semnat ordinul 82/1990 prin care transfera patrimoniul Editurii Politice, unei nou-înființate edituri “Humanitas”. În funcția nou-înființatei edituri era numit “domnul Gabriel Liiceanu, care va avea salariul de 5610 lei și o indemnizație de conducere de 300 de lei lunar”, de la stat, după cum arată ordinul Ministrului Culturii.În 1991 Gabriel Liiceanu s-a privatizat cu patrimoniul luat de la stat și a devenit patron de editură. Despre cum a trecut avuția țării de la stat în mâinile celor care aveau prieteni la ministerul culturii nu se indignează tovarășul Gabriel Liiceanu? Un astfel de ”filosof” care-l cerceta pe Noica la Păltiniș, la fel de atent ca și ofițerii de la Sibiu, se vrea și el băgat în seamă în comisia prezidențială ”România educată”, ca în 1990 de Iliescu? La atacul imund asupra istoricului clujean, deputatul Bogdan Diaconu vine cu un răspuns care va elucida în curând originile pecuniare soroșiste ale ”demitizării” istoriei românilor din 1990 încoace. Iată ce declară liderul PRU: ”Licheeanu. Panarama lui Soroș, care răspândește minciunile pseudo-istoricului Boia îndrăznește să se lege de marele român, istoricul Ioan Aurel Pop. Curând PRU va prezenta public documentele și sumele care arată cum și cu cât a fost plătit de către ong-urile lui Soroș acest Licheeanu”. Așteptăm cu nerăbdare aceste dezvăluiri care vor lămuri definitiv dedesupturile ignare ale promovării noului Mihail Roller al istoriografiei de către urmașii Editurii Politice înființate de statul comunist în anii `50. Adevărul iese întotdeauna la lumină, iar istoriografia română are nevoie de o clarificare, după bezna demitizării post-decembriste și de impunere a unor modele ca Ioan Aurel Pop, un demn și firesc urmaș al lui Iorga, Pârvan, Panaitescu sau Giurescu.
Ionuț Țene
Articol preluat din NapocaNews /25.09.2016/

(2)

ESTAS TONNE

(1)

SARBATOAREA CASTANELOR

(4)

ANUNT

Eveniment:

OGLINDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI LA 10 ANI DE LA ÎNFIINȚARE.
O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE

A apărut de curând, la Editura Napoca Nova din capitala Ardealului, impresionanta lucrare OGLINDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI LA 10 ANI DE LA ÎNFIINȚARE. O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE, apărută în condiţii grafice deosebite.
Intenția autorilor – Voichița Pălăcean-Vereş, Al. Florin Ţene (preşedintele naţional al LSR) şi Gavril Moisa (secretarul general) – a fost aceea de a realiza o imagine panoramică a Ligii, arătând, prin intermediul creaţiei scriitorilor membri ai acestei asociaţii profesionale, locul pe care îl ocupă în literatura română actuală fiecare creator în parte şi LSR ca organizaţie pusă în slujba culturii române.
Structurată din două părţi (I: A – L, II: M – Z), lucrarea, în aproape 1000 de pagini, conţine aproape 100 de capitole închinate unor artişti ai cuvântului ce se prezintă cu câte o scurtă biografie, fragmente din operă şi referinţe critice. Prefaţa (O istorie a literaturii române scrisă sub ochii noştri) îi aparţine scriitorului Al. Florin Ţene, postfaţa lui Gavril Moisa, iar Iulian Patca, conducătorul Filialei Cluj a LSR, semnează capitolul In memoriam. Să nu-i uităm pe cei plecaţi, închinat membrilor clujeni ai Ligii mutaţi la cele veşnice.
LSR are în prezent 34 de filiale judeţene şi în diaspora, filiale active în plan local şi naţional. OGLINDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI LA 10 ANI DE LA ÎNFIINȚARE. O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE atrage atenţia asupra activităţii cultural-artistice a scriitorilor înscrişi, dar şi asupra muncii culturale puse în slujba cetăţii şi neamului de fiecare filială. Cartea oferă prilejul autorilor de a se cunoaşte între ei şi de a se prezenta înaintea cititorilor cu ceea ce au considerat că le defineşte universul artistic.
Se prezintă, prin intermediul paginilor cărţii:
PARASCHIVA ABUTNĂRIŢE
MAGDALENA ALBU
VIRGINIA BABEŢ
BACE TOGHIERE
GHEORGHE BĂNESCU
IOAN BENCHE
PETRU ILIE BIRĂU
ANTONIA BODEA
MIRCEA BODEAN
MARIA BOGDAN
RADU BOTIŞ
ILIE BUCUR-CAŞU
EMIL BUCUREŞTEANU
ELENA BUICĂ
PAULIAN BUICESCU-MUNTEANU
ANDREI CALCEA (ANDREI DELAPRUT)
IOAN CĂRĂŞEL
VASILE CHECHERIŢĂ
GH. A. M. CIOBANU
VASILE COCARCEA
EUGEN COŢA
AURORA CRISTEA
VASILE CRISTEA
MICHAEL CUTUI-BAETU
LIGYA DIACONESCU
NICOLAIE (TONY) DINCĂ
EMILIA DOSPINESCU ȚUȚUIANU
LUCICA DRAGOŞ
NICOLETA DRĂGAN-BUCŞĂ
TRAIAN DUŞA
GEORGE G. ECHIM
FĂNICĂ-VOINEA ENE
RODICA FERCANA
VASILE FILIP
MARIA FILIPOIU
VALERIA FLOREA-DASCĂL
ILIE FRANDĂŞ
VASILE B. GĂDĂLIN
ANASTASIA GÎRNEAŢĂ
NINA GONŢA (RAISA COLEAGHIN)
CRISTIAN HARNĂU
VASILE HATOS
MARIA IEVA
MIRCEA DORIN ISTRATE
ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU
IOAN M. LAZAR
NADIA LINUL-URIAN
LUCIA-ELENA LOCUSTEANU
VICTOR MANOLE
CONSTANTIN MĂNESCU
GAVRIL MOISA
GINA MOLDOVAN
LAZĂR MORCAN
ANA MUNTEANU DRĂGHICI
GHEORGHE MUNTEANU
OLIMPIA MUREŞAN
VALERIU MUREŞAN
DUMITRU K. NEGOIŢĂ
MARIUS VALERIU NANU
MARIA DORINA PAŞCA
IULIAN PATCA
ALDONA PATRAŞ
VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREŞ
LUCREŢIA I. PICUI
MARIANA POPA
MARIANA CRISTINA POPAN
ANA-CRISTINA POPESCU
DAN POPESCU
VIORICA POPESCU
MARINELA PREOTEASA
MIHAELA-ALEXANDRA RAŞCU
VIRGIL RĂZEŞU
TOMA ROCNEANU
MARIANA ROGOZ STRATULAT
NATAŞA VALENTINA ROMAN
DORA ALINA ROMANESCU
MIRCEA ROŞA-MIRO
NATALIA RUSU (MAMA NATA)
MARGARETA MARIANA SAIMAC
IOAN SENI
FLORENTIN SMARANDACHE
MIHAI ŞTIRBU
IOAN TORPAN
TÓTH ÁRPÁD ARTANGEL
ELENA TRIFAN
VOICHIȚA TULCAN MACOVEI
AL. FLORIN ȚENE
IONUȚ ȚENE
TITINA NICA ȚENE
RAVECA VLAŞIN
TUDOR ZELENI
Scriitorii care, din motive obiective, nu au fost incluşi în lucrare, vor apărea în volumul II, ce va vedea lumina tiparului în luna noiembrie.

Voichiţa PĂLĂCEAN-VEREŞ

(2)

Naluca noptii, autor Mihai Ganea

(31)

Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic. Edmund Burke ( 1756 )