Centrul de Excelenta in Promovarea Creativitatii Romanesti BAIA MARE - PORTILE NORDULUI

<<< Show Posts >>>

Ziua Culturii Naționale: Bistrița

Ziua Culturii Naționale: Bistrița a fost trei zile capitala Poeziei internaționale

Urmare faptului că în orașul străbătut de Valea Bistriței se află mulți iubitori de literatură, aflați în jurul poetului Dorel Cosma, managerul de necontestat al Palatului Culturii, omul care cu dăruire și profesionalism coordonează destinele Poeziei într-o zonă bogată de tradiții, Ziua Culturii Nationale din acest an a fost sărbătorită cum rar se întâmplă în Patria Limbii Române.

Manifestarea a debutat cu cuvântarea dr.Dorel Cosma, promotor cultural de excepție, care printre altele a subliniat că, poate doar la Bistrița au venit de pe meridianele lumii poeți din Malaiezia (Mawar Marzuki, ), Germania(Ioana Heidel, Miki Weihrauch ), China (Shao Jianguo, Bei Ta, Niu Huang ), Singapore (Rima Re ), Indonezia (Srie Sugeng Edhie Kwortanto ). Turcia( Mesut Șenol), și din țară, precum:Al.Florin Țene, Antonia Bodea, Titina Nica Țene din Cluj-Napoca, Pr.Nicolae Feier, Elena M.Cîmpan, Menuț Maximinian, Zorin Diaconescu, Alexandru Cristian Miloș, Victor Știr,Victoria Fătu Nalați, Gheorghe Mizgan, Ioan Lazăr, Pr.Vasile Beni, Iulia Pațiu, Nicolae Vrășmaș, , Rodica Fercana, Ana Zegrean din Bistrița, Elena Petruț și Mariana Pândaru Bârgău din Deva,George V.Precup din Sibiu, Aurel Pop din Satu Mare, care timp de trei zile au participat la frumoase activități culturale , aducând un pios oamgiu poetului nepereche Mihai Eminescu, de ziua lui. Oaspeții au vizitat “Casa cu lei “ unde s-au întâlnit cu costumul tradițional, cu o amplă sesiune de fotografii, rămânând impresionați de clopul cu pană, inclusiv de costumele populare cusute cu mâna de femeile de pe Valea Someșului., A fost vizitată expoziția de filatelie “Eminescu “, realizată de Mircea Calu expusă la Centru de Documentare al Palatului Culturii.Dar, în fiecare după amiază în sălile palatului a răsunat vocea Poeziei exprimată în mai multe limbii de pe mapamond, și tradusă adhoc de Zorin Diaconescu, toate acestea fiind un omagiu adus Poetului Național care despre Poezie spunea” Ah, atunci ţi se pare / că pe cap îţi cade cerul / unde vei găsi cuvântul / ce exprimă adevărul “(Criticilor mei ).
În cadrul acestor evenimente au fost lansate antologia “ Conexiuni de Noiembrie” realizată de Dorel Cosma și Menuț Maximinian, în care se regăsesc și poeții amintiți mai sus, revista periodică “Conexiuni “ editată de Palatul Culturii, recent renovat, revistă apărută în condiții grafice și tipografice de excepție, unde în scurtele gânduri exprimate de autorul volumului abia apărut “Duminică în Manhattan “ scria în Editorial:” Toate acestea s-au dorit a fi doar un scurt ghid spre lectura și aprecierea unei reviste de cultură din municipiul Bistrița.“
Un eveniment inedit a fost când invitații din străinătate de diferite confesiuni au participat la slujba religioasă din 15 ianuarie la Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrița. unde în lăcașul de cult plin de enoriași, protopopul Alexandru Vidican a vorbit despre recunoștința adusă poetului Mihai Eminescu de oaspeții de peste hotare și din țară,Cu acest prilej preoții Nicolae Feier și Vasile Beni au binecuvântat pe invitați.iar directorul Palatului Culturii, Dorel Cosma, a subliniat importanța unei astfel de întâlniri care va rămâne nu doar în memoria bistrițenilor, ci și a oaspeților din Indonezia, Malaiezia sau China, care au intrat pentru prima dată într-o biserică ortodoxă.
Chiar în ziua ajunului zilei de naștere a autorului ”Luceafărului“, într-o manifestare amplă, în fața unei săli pline de spectatori a avut loc un recital de poezie, regal de sunet și imagini cinematografice din țările de unde au venit invitații. Cu acest prilej poeții participanți, printre care și cei din Cluj-Napoca, Titina Nica Țene, Antonia Bodea și Al.Florin Țene, au primit Medalia “Ziua Culturii Române-15 ianuarie “ și “Certificate of Excellence “.A urmat spectacolul Teatrului Profesionist de Proiecte “Liviu Rebreanu “-Bistrița cu dramatizarea poemului “Luceafărul”, intitulată“Iubiri eminesciene “, unde și-au dat concursul actorii:Stelian Milu, Dan Clucinschi, Veronica Popescu, Silvana Ionescu și Ovidiu Ușvat, regia și scenografia fiind semnată de Adrian Găzdaru, în încheiera acestei seri a urmat concertul extraordinar cu formația DISTINTO.
A treia zi a fost rezervată excursiei, cu tema”Să cunoaștem frumusețile României “, în cadrul căreia a fost vizitat Castelul DRACULA, din Pasul Tihuța, participând cu toții la butaforia legendară a lui Vlad Țepeș, plăsmuită de irlandezul Bram Stoker, plimbarea cu săniile trase de cai prin împrejurimile acoperite de albul zăpezii, urcarea pe cel mai înalt munte cu ajutorul telescaunului și seara de muzică, poezie și dans, la unul din popasurile de pe Valea Bârgăului.
La realizarea impresionantelor momente au contribuit, incontestabil: Dorel Cosma, Maria Guther -Herineanu, Menuț Maximinian, Elena M. Cîmpan și întreg colectivul Palatului Culturii din Bistrița:
Aceste frumoase și instructive manifestări s-au încheiat seara târziu când pe cerul senin ne făcea complice cu ochiul Luceafărul.
Al.Florin Țene

(0)

INTERFERENTE- MUZICA SI POEZIE -19 IANUARIE 2017, ORA 14, BIBLIOTECA ”PETRE DULFU”, BAIA MARE

(3)

Al Florin Țene

EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI

Dor de Eminescu
Au curs atâtea verbe pe pagini de poveste
Cum curge Oltul de veacuri prin Carpaţi
Şi dorul si-a cioplit cuvintele pe creste
Cum iubirea trece de la părinţi în fraţi.

De atâta dor zăpezile cer poeme în brazde
Şi cuvintele lui se fac stele pe cer de ape,
Paginile, în clipe ancestrale, ne sunt gazde,
Şi, pe neştiute vin din veşnicie să se-adape.

Îmi este dor de Eminescu pe înserate
Când îi citesc versul pe genunchi de iubită,
Construiesc din metafore cu migală palate
Şi alături de el cad iarăşi în ispită…

Eminescu

Eminescu, cetatea limbii române
cu toate turnurile Carpaţilor
modelate de balade
în care îşi au adăpost
Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân,
toţi bărbaţii înmuguriţi pe acest pământ.

Eminescu planetă luminoasă
în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor
laminate de înţelepciunea poporului
scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul.

Eminescu cetate cu toate punţile lăsate
să intre armata îndrăgostiţilor
cu pletele argintate de stele
şi braţele pline cu roadele cîmpiilor
întinse în inima noastră.

Eminescu paşi de aur ce se aud trecând
din istorie în limba noastră
şi luând forma cuvintelor
ce ne leagă
precum iubirea, precum aerul
de acest pământ dulce
ca limba română
precum Eminescu.

Ca aerul şi seva, EMINESCU…
Îi aud paşii venind dinspre lumină
Şi foşnetul stelelor în părul LUI
Când plopii fără soţ îl aşteaptă să vină
La fereastra unde dorul s-a aprins în gutui.

Coborâd dinspre Carpaţi îI aud uneori
Cu fruntea împodobită de gânduri
Pe cărări de-argint şi flori
De tei presărate rânduri, rânduri.

Îi aud glasul venind dinspre trecut
Dulce ca mierea cuvintelor străbune
Când este veacul şoaptă de-nceput
Şi luna vibrează iubirea pe strune.

Doinesc tulnice pe poteci de munte
În balade prelungind chemarea
Aşternută peste veacuri punte
Pe care să vină odată cu zarea.

Din poeme se desprinde, spre el venim,
Ca aerul şi seva ce-n arbori suie,
În fiecare dintre noi îl regăsim
Cioplit în inimi veşnică statuie.

Dor
Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăşi de in
De roata horei jucată la fântână
De fetele ce-aduc din vii în doniuţe pelin
Când îşi mână ciobanul oile la stână.
De palma aspră ce-nfige plugu-adânc
Întorcând brazda recoltei viitoare,
Mi-e dor de ţăranul cu plosca la oblânc
Umplută cu apa rece rece la izvoare.
Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar
Când cumpăneşte ploaia în privire
De braţele vânjoase ce pun în car
Rodul crescut din marea iubire.
Mi-e dor de cumpăna ce coboară din cer
În ciutură apa rece şi curată,
De roţile încinse cu verghetele de fier
Pe uliţa satului de ploaie arată.
De vorba ţăranului, înţeleaptă, mi-a dor,
Spusă cu asprimea mierei de labine.
Pădurea în care n-a intrat topor
Aşteaptă anotimpul, care, nu mai vine!

Al.Florin ŢENE

(1)

REVISTA POLEMICI

Revista POLEMICI 11-12 noiembrie-decembrie 2016

(5)

Teleconferinţa anuală a Ligii Scriitorilor Români

Teleconferinţa anuală a Ligii Scriitorilor Români
4 ianuarie 2017 | Articol scris in CULTURA

A intrat în tradiţia Ligii Scriitorilor Români ca, în 30 decembrie, preşedintele naţional al acestei organizaţii profesionale, scriitorul Al.Florin Ţene, să ţină o teleconferinţă cu preşedinţii celor 36 de filiale ale Ligii Scriitorilor (inclusiv cu unii membri), atât din ţară, cît şi din străinătate. Cu acest prilej s-a făcut un scurt bilanţ al activităţilor întreprinse în anul 2016, Al.Florin Ţene prezentând Planul general de activităţi pentru 2017, perspective, scop şi acţiuni, toate puse în slujba Limbii Române ca suport al culturii noastre.
Din discuţiile purtate, s-a desprins faptul că Liga Scriitorilor Români, prin filialele sale, a editat 18 reviste literare, din care 11 pe suport de hârtie, un Anuar editat de Filiala Banat-Timişoara, ce apare în fiecare an, şase antologii editate de filialele Cluj, Vrancea, Dolj, Timişoara, Vrancea, iar Filiala Maramureş emite, prin televiziunea pe internet, „Porţile Maramureşului“, prin efortul scriitorilor dr. Mihai Ganea şi prof.Virginia Paraschiv. Au fost evidenţiate filialele Mureş, condusă de Mircea Dorin Istrate, Iaşi, condusă de C.Toni Dârţu, Cluj, condusă de Iulian Patca, Dobrogea, condusă de Birău Alexandru, Banat-Timişoara, condusă de Doina Drăgan, Maramureş, condusă de Carmena Băinţan, Olt, condusă de Marinela Preoteasa, Braşov, condusă de Viorica Popescu, Filiala Spania, condusă de Al. Petrescu, Filiala Vâlcea, condusă de Constantin Mănescu, Filiala SUA, condusă de Florentin Smarandache, Filiala Anglia, condusă de Mariana Zavati Garner, Filiala Serbia, condusă de Vasile Barbu, Filiala Ungaria, condusă de Ana Radici Repisky, Filiala Canada, condusă de Virginia Mateiaş, Filiala Franţa, condusă de Cornelia Cănureci, Filiala Hunedoara, condusă de Ion Velica, Filiala Târgovişte, condusă de Ion Iancu Vale, Filiala Gorj, condusă de N.Tomoniu, Filiala Năsăud, condusă de Ioan Mititean. Au fost înfiinţate noi filiale în Republica Moldova, la Orhei, condusă de Vasile Cocarcea, la Buzău, condusă de Dumitru Negoiţă. Subliniem faptul că au intrat în organizaţia noastră şi membri ai Uniunii Scriitorilor, care nu se mai regăsesc în această organizaţie, activând la multiplele acţiuni culturale organizate de Liga Scriitorilor. Au fost evidenţiate colectivele de redacţie ale revistelor: „Agora literară“, redactor şef Iulian Patca, „Carpatica“, redactor şef Nicolae Cosmescu, „Moldova Literară“, redactor şef Mihai ?tirbu, „Dobrogea culturală“, redactor şef Alexasndru Birou, „Constelaţi diamantine“, redactor şef Doina Drăguţ şi cele trei reviste coordonate de Nicole Negulescu, pentru interesantele şi frumoasele numere editate. În anul care a trecut au fost publicate, la iniţiativa scriitoarei Voichiţa Pălăcean Vereş, două cărţi importante: „OGLINDA Ligii Scriitorilor – o altfel de istorie a literaturii române contemporane” de Voichiţa Pălăcean Vereş, Al.Florin Ţene şi Gavril Moisa Gavril”, în trei volume, şi volumul „LIGA SCRIITORILOR – 10 ani în slujba culturii române“ de Voichiţa Pălăcean Vereş şi Gavril Moisa, cărţi editate cu ocazia împlinirii a zece ani de la înfiinţarea acestei organizaţii profesionale.. Editoarea şi purtătoarea de cuvânt a Ligii Scriitorilor, Voichiţa Pălăcean Vereş, a continuat să scoată la lumina tiparului peste 11 volume de antologii în care se regăsesc cu creaţii proprii majoritatea celor peste 800 de membri ai Ligii Scriitorilor, şi nu numai ei. S-a evidenţiat activitatea cenaclurilor filialelor din Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Arad, Cluj, conduse de Carmena Băinţan, Doina Drăgan, Lucia Bibarţ, C.T.Dârţu, Al.Florin Ţene şi Antonia Bodea. A fost subliniat faptul că unii membri ai Ligii Scriitorilor au fost premiaţi la diferitele concursuri organizate cu prilejul Zilei Naţionale a Limbii Române, fapt ce denotă că lucrările acestora sunt apreciate şi publicate în antologii editate de organizatori, printre care şi Guvernul României.
Din discuţiile avute cu participanţii la teleconferinţă, s-a desprins dorinţa de a se continua practica din anul 2016, ca fiecare Filială a Ligii Scriitorilor să acorde premiile anuale pentru cărţile apărute şi s-a mai propus ca, pe lângă cenaclurile existente ale Ligii Scriitorilor, să se înfiinţeze alte cenacluri, astfel ca toate filialele să aibă câte un cenaclu literar, care să devină adevărată şcoală de creaţie, de limbă şi literatură română. De asemenea, se vor organiza tabere de creaţie pe Valea Oltului. Aşa cum a intrat în tradiţie şi în 2016, Liga Scriitorilor Români va acorda premiile anuale pentru cărţile semnate de autori, indiferent din ce organizaţie fac parte aceştia. Astfel, Liga Scriitorilor a premiat cărţile scriitorilor Horia Bădescu, Persida Rugu şi Aurel Rău. În felul acesta, Liga Scriitorilor doreşte, aşa cum sublinia Al.Florin Ţene, să impună adevărata democraţie în mişcarea literară, lucrările apărute fiind ale literaturii şi culturii române şi nu ale unei organizaţii, sau, mai direct spus, a unor găşti. Un moment deosebit a fost în luna octombrie, când la Cenaclul „Artur Silvestri“ a fost lansat Imnul Ligii Scriitorilor, versuri şi muzică de dr. Mihai Ganea, iar preşedintele naţional al Ligii Scriitorilor a prezentat Stema şi Sigla acestei organizaţii profesionale. Al.Florin Ţene a distribuit DVD-uri cu Imnul tuturor filialelor, cu rugămintea ca acesta să fie interpretat la acţivităţile culturale mai importante. Ceea ce s-a şi întâmplat la Filiala Cluj şi la Filiala Buzău, unde corul elevilor de la un liceu din localitate a interpretat Imnul Ligii Scriitorilor. Cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la înfiinţarea Ligii Scriitorilor, conducătorii merituoşi ai unor filiale au primit din partea Comitetului Director al Ligii Scriitorilor Medalia VIRTUTEA LITERARĂ şi Diplome de Excelenţă. În final, preşedintele Al.Florin Ţene a subliniat: „Liga Scriitorilor Români trebuie să devină o adevărată şcoală de literatură şi de promovare a culturii şi Limbii Române pe toate meridianele lumii”. În încheiere, a urat tuturor membrilor Ligii Scriitorilor sănătate, împliniri în slujba culturii ţării noastre şi tradiţionalul La Mulţi Ani!
Camelia DUMITRESCU

(1)

A mai trecut un an peste noi

A mai trecut un an peste noi

Pentru cei mai mulţi, revelionul semnifică trecerea dintre ani, petrecere udată cu multă şampanie şi asezonată cu artificii şi mult zgomot, spre disperarea câinilor (fricoşi la astfel de puşcături) şi a bătrânilor singuri.
Prof. Ion Ghinoiu consideră că revelionul nu este altceva decât „un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul”.
Pentru mine, personal, revelionul înseamnă petrecerea în mijlocul familiei, alături de cei dragi, de soţie şi copii, înseamnă a mânca sarmale şi piftie şi a urmări programele TV. În acest an, am fost mai atent ca niciodată la ce s-a difuzat pe posturile de televiziune. Mi-au plăcut cei de la TVR2, care m-au încântat cu emisiunea „Gala revelioanelor de altădată”. Am putut să revedem marii actori şi cântăreţi ai României. Alte posturi au avut inspiraţia de a difuza filme româneşti, cum ar fi „Operaţiunea Monstrul” cu Toma Caragiu, Octavian Cotescu şi Marin Moraru (Doamne, ce albastră era apa Deltei Dunării şi câte păsări cuibăreau prin stufărişul ei!), „Eu, tu şi… Ovidiu” cu Florin Piersic şi Violeta Andrei, „Secretul lui Bachus” cu Ştefan Mihăilescu-Brăila şi Emil Hossu, „Secretul lui Nemesis”, „Masca de argint” ş.a.
În schimb, ce nu mi-a plăcut au fost glumele răsuflate, altele deocheate de-a dreptul (nu mai există cenzură şi CNA?) ale unor actori cu pretenţii, cum ar fi Valentina Fătu sau Vasile Muraru, dar nici Stela Popescu şi Alexandru Arşinel (de la acelaşi teatru de revistă – „Constantin Tănase”) n-au excelat. Deosebit de enervantă a fost Mihaela Rădulescu (la un moment dat, fiind înregistrare TV, era concomitent pe două posturi de televiziune!), care doreşte audienţă cu orice preţ, iar pentru aceasta, s-a întins, s-a pupat, a vorbit şmechereşte, a făcut de toate. Bine că nu s-a şi dezbrăcat, era în stare! Manelele n-au lipsit nici ele şi nu mă miră faptul, deoarece în Uniunea Europeană suntem văzuţi ca… romi, iar manelele fac parte, vrând-nevrând din cultura noastră. La un alt post, al cărui patron a petrecut revelionul numai el ştie unde, politicieni dimpreună cu artişti mai mult sau mai puţin talentaţi, au falsat, au dansat contratimp, s-au „închipuit”, încât „the best”, adică cel mai bun, au fost ex-deputatul Tălmăcean şi o prezentatoare TV (cei drept, frumuşică) care dansa ca pe cărbuni încinşi.
A mai trecut un revelion, am mai îmbătrânit cu un an, iar „modele” pentru tânăra generaţie există cu duiumul. Dar lipseşte cu desăvârşire calitatea lor umană şi socială. E ceva de speriat! Dar iarăşi vin şi zic că trăim într-o societate în care domină iraţionalul, în care se acţionează mai degrabă pe principiul „monkey see, monkey do”, iar tot ce-ţi rămâne de făcut este a trece prin viaţă cu mintea ta. Tembelizorul, ca şi alcoolul şi tutunul, dăunează grav!
La mulţi ani, români! Nu faceţi ce fac politicienii, nu urmaţi exemplul unor aşa-zise vedete ca: Valentina Pelinel, Brigitte Sfăt, Oana Zăvoranu, şi mă opresc aici, că lista ar fi prea lungă şi, nefiind misogin, voi numi şi câţiva reprezentanţi de sex masculin pe care nu trebuie să-i luaţi în serios: Cristi Borcea, Leo de la Strehaia, Ilie Năstase, Giovanni Becali, SIDA, Cătălin Botezatu, Capatos cu tot cu emisiunea lui.
An nou fericit!

Gelu Dragoş

(0)

Remember . . .

(1)

ZAPEZILE ALBASTRE

(0)

Teleconferința anuală a Ligii Scriitorilor Români

Teleconferința anuală a Ligii Scriitorilor Români
A intrat în tradiția Ligii Scriitorilor Români ca pe 30 decembrie președintele național al acestei organizații profesionale, scriitorul Al.Florin Țene să țină o teleconferință cu președinții celor 36 de filiale ale Ligii Scriitorilor,( inclusiv cu unii membrii), atât cele din țară căt și cu cele din străinătate. Prilej cu care s-a făcut un scurt bilanț al activitățiilor întreprinse în anul 2016.Cu acest prilej Al.Florin Țene a prezentat Planul General de Activități pentru 2017, perspective, scop și acțiuni, toate puse în slujba Limbii Române ca suport al culturii noastre.
Din discuţiile purtate, s-a desprins faptul că Liga Scriitorilor Români, prin filialele sale, a editat 18 reviste literare, din care 11 pe suport de hârtie, un Anuar editat de Filiala Banat-Timişoara, ce apare în fiecare an, șase antologii editate de filialele Cluj, Vrancea, Dolj, Timișoara, Filiala Vrancea, iar Filiala Maramureş, emite prin televiziunea pe internet “Porţile Maramureşului “, prin efortul scriitorilor dr.Mihai Ganea şi prof. Virginia Paraschiv. Au fost evidenţiate Filialele Mureș, condusă de Mircea Dorin Istrate, Iași, condusă de C.Toni Dîrțu, Cluj, condusă de Iulian Patca, Dobrogea, condusă de Birău Alexandru, Banat-Timişoara, condusă de Doina Drăgan, Maramureș condusă de Carmena Băințan, Filiala Olt condusă de Marinela Preoteasa, Filiala Brașov condusă de Viorica Popescu, Filiala Spania, condusă de Al.Petrescu, Filiala Vâlcea, condusă de Constantin Mănescu, Filiala SUA, condusă de Florentin Smarandache, Filiala Anglia, condusă de Mariana Zavati Garner, Filiala Serbia, condusă de Vasile Barbu, Filiala Ungaria, condusă de Ana Radici Repisky, Filiala Canada, condusă de Virginia Mateiaş, Filiala Franţa, condusă de Cornelia Cănureci, Filiala Hunedoara, condusă de Ion Velica, Filiala Târgovişte, condusă de Ion Iancu Vale, Filiala Gorj, condusă de N.Tomoniu, Filiala Năsăud, condusă de Ioan Mititean. Au fost înființate noi filiale în Republica Moldoba, la Orhei, condusă de Vasile Cocarcea, La Buzău condusă de Dumitru Negoiță,.Subliniem faptul că au intrat în organizația noastră și membrii ai Uniunii Scriitorilor, care nu se mai regăsesc în această organizație, activând la multiplele acțiuni culturale organizate de Liga Scriitorilor. Au fost evidenţiate colectivele de redacţie ale revistelor:”Agora literară “redactor șef Iulian Patca, “Carpatica “ redactor șef Nicolae Cosmescu, “Moldova Literară “redactor șef Mihai Știrbu,“ Dobrogea culturală“, redactor șef Alexasndru Birou,“Constelaţi diamantine“, redactor șef Doina Drăguț şi cele trei reviste coordonate de Nicole Negulescu, pentru interesantele şi frumoasele numere editate.În anul care a trecut au fost publicate, la inițiativa scriitorei Voichița Pălăcean Vereș, două cărți importante: “OGLINDA Ligii Scriitorilor-o altfel de istorie a literaturii române contemporane” de Voichița Pălăcean Vereș, Al.Florin Ţene și Moisa Gavril”, în trei volume, și volumul”LIGA SCRIITORILOR-!0 ani în slujba culturii române “ de Voichița Pălăcean Vereș și Gavril Moisa, cărți editate cu ocazia împlinirii a zece ani de la înființarea acestei ortganizații profesionale..Iar editoarea şi purtătoarea de cuvâţnt a Ligii Scriitorilor, Voichiţa Pălăcean Vereş a continuat să scoată la lumina tiparului peste 11 volume de antologii în care se regăsesc cu creeați proprii majoritatea celor peste 800 de membrii ai Ligii Scriitorilor, și nu numai ei.
S-a evidenţiat activitatea cenaclurilor filialelor din Baia Mare, Timișoara, Iași, Arad, Cluj, conduse de Carmena Băințan, Doina Drăgan, Lucia Bibarț, C.T.Dârțu, Al.Florin Țene și Antonia Bodea.
S-a subliniat faptul că unii membrii ai Ligi Scriitorilor au fost premiaţi la diferitele concursuri organizate cu prilejul Zilei Naţionale a Limbii Române. Fapt ce denotă că lucrările acestora sunt apreciate, şi publicate în antologii editate de organizatori, printre care şi Guvernul României.
Din discuţiile avute cu participanţii la teleconferinţă, s-a desprins dorinţa de a se continua din anul 2016 ca fiecare Filială a Ligi Scriitorilor să acorde premiile anuale pentru cărţile apărute şi s-a mai propus ca, pe lângă cenaclurile existente ale Ligii Scriitorilor, să se înfiinţeze alte cenacluri, astfel ca toate filialele să aibă câte un cenaclu literar, care să devină adevărată şcoală de creație, de limbă şi literatură română.Se va organiza tabere de creaţie pe Valea Oltului. Aşa cum a intrat în tradiţie şi în 2016 Liga Scriitorilor Români va acorda premiile anuale pentru cărţile semnate de autori, indiferent din ce organizaţie fac parte respectivii scriitori.Astfel Liga Scriitorilor a premiat cărțile scriitorilor Horia Bădescu, Persida Rugu și Aurel Rău. În felul acesta Liga Scriitorilor doreşte, aşa cum sublinia Al.Florin Ţene, să impună adevărata democraţie în mişcarea literară. Fiindcă lucrările apărute sunt ale literaturii şi culturii române şi nu ale unei organizaţii, sau, mai pe direct spus, a unor găşti.
Un moment deosebit a fost în luna octombrie când la Cenaclul “ Artur Silvestri“a fost lansat Imnul Ligii Scriitorilor, versuri și muzică de dr.Mihai Ganea, iar președintele național al Ligii Scriitorilor a prezentat Stema și Sigla acestei organizații profesionale.Al.Florin Țene distribuind DVD-uri cu Imnul tuturor filialelor cu rugămintea ca acesta să fie interpretat la acțivitățile culturae mai importante.fapt ce s-a și întâmplat la Filiala Cluj și la Filiala Buzău, unde corul elevilor de la liceul din localitate, înainte de o șezătoare literară, a interpretat Imnul Ligii Scriitorilor.Conducătorii de filiale meritoși, cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la înființarea Ligii Scriitorilor , au primit din partea Comitetului Director al Ligii Scriitorilor Medalia VIRTUTEA LITERARĂ și Diplome de Excelență.
În final, preşedintele Al.Florin Ţene a concluzionat: Liga Scriitorilor Români trebuie să devină o adevărată şcoală de literatură şi de promovare a culturii şi Limbii Române pe toate meridianele lumii.În încheiere a urat tuturor membrilor Ligii Scriitorilor sănătate, împliniri în slujba culturii țării noastre și tradiţionalul La Mulţi Ani!
Camelia Dumitrescu

(2)

Cel mai complet catalog de arta din lume

Cel mai complet catalog de arta din lume, cu 5000 de pictori celebri si 100000 de tablouri valoroase din tezaurul picturii universale… 
 CLICK PE :
 MyStudios.com Virtual Gallery Home – Top Artists, Alphabetical Index

(6)

Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic. Edmund Burke ( 1756 )