3 thoughts on “Revista ”Porțile Nordului””

  1. Pădurea roșie

    O mierlă neagră în Muntele Roșu,
    O mierlă ca sufletul unui tiran,
    Pădurea aplaudă la congresul muștelor,
    Erai și tu acolo? Eram.
    Un om a fost bătut la sânge,
    Un om a fost izgonit de ai săi,
    Zboară tainic frica prin ramuri,
    Fruntea se lasă pe sânii grei.
    Zeițele – politicoase zambile,
    Nici cu un zâmbet nu le îmbii,
    Ultimul aur curge din ceruri,
    Lumea se umple cu râs de copii.
    @@@@@@@@@@@@@@@@
    Lacrima Surorii cele mari,
    Capul cel blond, ghilotinat,
    Ca fierul cade, precum cortina,
    Obrajii de porțelan s-au spart.
    Roșește amurgul precum o rană,
    Copacii sunt oamenii din trecut,
    Cel fără mormânt, fără de țară,
    În nebunescul urii tumult.
    Ziduri tăcute păstrează trecutul,
    Durerea nu contenește, nu vrea,
    Din ea se naște pruncu-ndurării,
    Eram numai eu cu iubita mea.
    BORIS MARIAN

Comments are closed.