LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC

LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE

Autor: Al Florin Ţene Publicat în: Ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului

LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, reportaj de AL.FLORIN ȚENE

al_florin_tene_1477037804

inDistribuiți
1

Distribuie!

Distribuie! Aboneaza-te!
La braț cu toamna prin Maramureșul istoric

În dimineața de 19 octombrie pe când laptele zorilor se prelingea pe parbrizul autocarului, o parte din membrii Centrului multifuncțional de servicii sociale integrate pentru vârstrnici nr. 2 din Cluj-Napoca, condus de doamna Maria Bobină și membrii cenaclului literar ”Radu Stanca“ am plecat într-o excursie de documentare și informare de două zile în Maramureșul istoric.

Trecând prin multe localități, până la prima oprire în Baia Mare, profesorul Vasile Sfârlea, membru al cenaclului, a vorbit despre personalitățile și momentele importante din istoria acestor comune și orașe poleite cu aurul roadelor toamnei.

Înainte de a opri la Baia Mare,în fața Muzeului de Mineralogie, scriitorul Al.Florin Țene a vorbit despre sculptorul Vida Gheza și atelierul său, pe care l-a cunoscut în timpul studenției din perioada anilor `60 din secolul trecut. A vorbit despre scriitorii de astăzi, trăitori în orașul castanelor comestibile, cum ar fi: dr. Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, George Petrovai, Băințan Carmena Felicia, Velea Aurelia, Oanca Aurelia,Radu Botiș, Oros Milian, membri ai Ligii Scriitorilor, apoi am vizitat Muzeul de Mineralogie ”Victor Gorduza“,unde ing.geolog Elisabeta Fodor, șef secție mineralogie, a prezentat exponatele, vorbind și despre istoricul muzeului. înființat în anul 1989, care deține o colecție de minerale și cristale deosebite, denumite și “flori de mină “, în număr de peste 16.000 de exponate din zonele: Cavnic, Herja, Baia Sprie, Băiuț, Ilba, Săsar, Nistru, Baia Borșa și Răzoare.

De aici, autocarul înfășurând distanțele pe roți, a oprit la deosebita construcție din lemn Mănăstirea Bârsana, atestată documentar din anul 1326, aflată pe malul drept al râului Iza, la o distanță de 20 km. de Sighetul Marmației.Din explicația Maicii Starețe am aflat că după 600 de ani de la menționarea mănăstirii și după 200 de ani de la încetarea existenței sale, la Bârsana renaște viața monahală, în anul 1993, binecuvântată de PS Justinian Chira, episcopul Maramureșului și Sătmarului. Aici, după ce am aprins lumânări pentru scriitorii trecuți la cele veșnice, am plecat la Ocna Șugatag, unde am făcut popasul de o noapte, găzduți fiind în două pensiuni.

Seara când luna răsărea din lacurile sărate din vale, prof.Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusetea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea statiunii balneo-climaterice lângă ,,Padurea Crăiasca,, rezervatie naturală cu arbori seculari de stejar și larice, inclusiv despre obiceiurile si tradițiile populare, precum Tanjaua – sărbatorirea primului gospodar ieșit cu plugul la arat, târgul săptămânal de vite, măreția și splendoarea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local, existența în satele aparținătoare a unor izvoare naturale și borcutul din satul Breb. În continuare, în holul unei pensiuni a avut loc o seară de poezie și muzică susținută de prof.Antonia Bodea, Vasile Sfârlea, Titina Nica Țene și Al.Florin Țene.

A doua zi dimineață, când încă stelele nu plecaseră la culcare, autocarul învingea cu farurile întunericul serpentinelor în drum spre Vișeul de Sus, oprind aproape de ora 9 în gara Mocăniței de pe Valea Vaserului.Îmbarcați în vagoanele de pasageri liliputane, garnitura, trasă de o locomotivă de aceeași mărime ce consumă lemne, mergând pe un ecartament de numai 760 mm, construit în anul 1932.Am călătorit printr-o vale de o sălbăticie fermecătoare de-a lungul râului Vaser, oprind după 46,3 km. în stația finală Izvorul Boului, aproape de granița cu Ucraina.La întoarcere în gară ne-am fotografiat lângă Borna din 1927 ce marca granița României Mari cu Polonia.

De aici am plecat la Moisei unde am vizitat Monumentul Eroilor conceput de sculptorul Vida Gheza ce ne-a reamintit de masacrul de la Moisei, crimă făcută la data de 14 octombrie 1944 de catre unitatile militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, in doua case de lemn de la iesirea din comună, unde au fost ucisi 29 de etnici români. Aici prof. Vasile Sfârlea a citit un poem de Adrian Păunescu, dedicat acestui monument și eroilor români, iar Al.Florin Țene a depănat amintiri din studenție, perioadă când l-a vizitat pe sculptorul Vida Gheza în atelirul său, împreună cu poeții Vasile Radu Ghenceanu și Ion Ghiur Pauleana.

Ultima oprire a fost la Casa memorială “George Coșbuc”, din comuna cu acelaș nume, unde custodele muzeului Sandu Vasile ne-a vorbit, cu mult suflet, despre viața poetului împletită într-un colaj cu versurile traducătorului capodoperei lui Dante Algheri. Aici, am remarcat leagănul în care a crescut poetul, fotografii de familie și prieteni, mica bibliotecă, revistele și cărțile din epoca în care a publicat George Coșbuc, inclusiv pălăria și pelerina poetului.

Am ajuns în orașul nostru pe când Clujul adormise cu capul pe Feleac, având luminile de veghe aprinse.

Al.Florin Țene

(8)

%d bloggers like this: