Ştiri

now browsing by category

 

Gelu Dragoș și semiveacul lui de nesingurătate

Gelu Dragoș și semiveacul lui de nesingurătate

De-abia când ești pus în situația să-ți cunoști semenii (rude, prieteni, cunoștințe), de-abia atunci îți dai seama cât adevăr cuprinde spusa „Cunoaște-te pe tine însuți”. Da, căci neajungându-ți întreaga viață pentru deslușirea propriilor slăbiciuni, hachițe și reacții imprevizibile (evident, cu substanțiala contribuție a mereu actualei tendințe de-a dosi bârna din ochiul tău după paiul din ochiul aproapelui), cum naiba poți să ai încredere că n-o vei da în bară cu cercetarea altora, îndeosebi atunci când nu vrei să uiți avertismentul lui F.M.Dostoievski în legătură cu elevațiile și abjecțiile din sufletul fiecărui muritor?!…
Pe Gelu l-am cunoscut în urmă cu vreo 7-8 ani la cafeneaua OJT (se putea altfel?), unde îl așteptam pe regretatul poet și prieten Ion Burnar. Nu eram singur, ci împreună cu fiică-mea. Mi-am aruncat ochii prin sală și, câteva mese mai încolo, l-am zărit pe Ghiță Peter, un alt prieten drag, plecat mult prea devreme dintre noi. Ne-am salutat, dar, fiind în compania unor persoane necunoscute de mine, am considerat că-i mai cuviincios să rămân locului și să-mi văd de ale mele. Gelu Dragoș, în schimb, n-a stat să despice firul în patru. S-a ridicat de la masa lui Ghiță Peter și, cu o dezarmantă naturalețe (ulterior am realizat că ea n-avea cum să lipsească din firea sa sinceră și prietenoasă), a venit la mine și la fiică-mea, mi-a întins mâna, am făcut necesarul schimb de firitiseli și, desigur, de numere de telefon și iac-așa am rămas în legătură, o legătură pecetluită prin blogul lui și prin fecund-neobositoarele sale preocupări cultural-jurnalistice, fără ca de atunci să se ivească prilejul unui nou dialog față în față.
Vasăzică, prima jumătate de veac, pe care a depășit-o în ziua de 22 februarie (La mulți ani, Gelule!), ni-l înfățișează pe Gelu Dragoș nu doar un om împlinit din punct de vedere familial și profesional (tocmai de aceea, în contrastanta prelungire a celebrului veac de singurătate marquezian, i-am zis semiveac de nesingurătate), ci și cu notabile realizări de ordin cultural – cărți publicate, texte apărute în diverse reviste, participări la felurite evenimente artistice.
Timpul rău și bolnav în care trăim este implacabilul adversar al tuturor existențelor efemere, îndeosebi pentru aceia care se conduc în viață după anticreștinescul „Trăiește-ți clipa!”, însă tot el este cel mai de nădejde aliat al creatorilor de adevăr și frumos, întrucât numai lui, intransigentul judecător al valorii, îi stă în putere să separe grâul de neghină încă de-acum, din acest ciclu pământesc al păcatului adamevic.
Așadar, fiind semiveacul de după 22 februarie unul al maturității depline, sunt convins că prietenul Gelu nu va precupeți niciun efort ca să-și consolideze poziția deja distinctă în planul cultural-artistic al Maramureșului, prin extensie în cel al României.

Sighetu Marmației, George PETROVAI

24 feb. 2017

(0)

(Untitled)

(0)

BJPD BAIA MARE

(0)

BIBLIOTECA JUDETEANA”PETRE DULFU” BAIA MARE

(2)

REVISTA ORAȘUL

(6)

DAVID SI GOLIAT

(1)

INTERFERENTE ( II )

(3)

Ziua Culturii Naționale: Bistrița

Ziua Culturii Naționale: Bistrița a fost trei zile capitala Poeziei internaționale

Urmare faptului că în orașul străbătut de Valea Bistriței se află mulți iubitori de literatură, aflați în jurul poetului Dorel Cosma, managerul de necontestat al Palatului Culturii, omul care cu dăruire și profesionalism coordonează destinele Poeziei într-o zonă bogată de tradiții, Ziua Culturii Nationale din acest an a fost sărbătorită cum rar se întâmplă în Patria Limbii Române.

Manifestarea a debutat cu cuvântarea dr.Dorel Cosma, promotor cultural de excepție, care printre altele a subliniat că, poate doar la Bistrița au venit de pe meridianele lumii poeți din Malaiezia (Mawar Marzuki, ), Germania(Ioana Heidel, Miki Weihrauch ), China (Shao Jianguo, Bei Ta, Niu Huang ), Singapore (Rima Re ), Indonezia (Srie Sugeng Edhie Kwortanto ). Turcia( Mesut Șenol), și din țară, precum:Al.Florin Țene, Antonia Bodea, Titina Nica Țene din Cluj-Napoca, Pr.Nicolae Feier, Elena M.Cîmpan, Menuț Maximinian, Zorin Diaconescu, Alexandru Cristian Miloș, Victor Știr,Victoria Fătu Nalați, Gheorghe Mizgan, Ioan Lazăr, Pr.Vasile Beni, Iulia Pațiu, Nicolae Vrășmaș, , Rodica Fercana, Ana Zegrean din Bistrița, Elena Petruț și Mariana Pândaru Bârgău din Deva,George V.Precup din Sibiu, Aurel Pop din Satu Mare, care timp de trei zile au participat la frumoase activități culturale , aducând un pios oamgiu poetului nepereche Mihai Eminescu, de ziua lui. Oaspeții au vizitat “Casa cu lei “ unde s-au întâlnit cu costumul tradițional, cu o amplă sesiune de fotografii, rămânând impresionați de clopul cu pană, inclusiv de costumele populare cusute cu mâna de femeile de pe Valea Someșului., A fost vizitată expoziția de filatelie “Eminescu “, realizată de Mircea Calu expusă la Centru de Documentare al Palatului Culturii.Dar, în fiecare după amiază în sălile palatului a răsunat vocea Poeziei exprimată în mai multe limbii de pe mapamond, și tradusă adhoc de Zorin Diaconescu, toate acestea fiind un omagiu adus Poetului Național care despre Poezie spunea” Ah, atunci ţi se pare / că pe cap îţi cade cerul / unde vei găsi cuvântul / ce exprimă adevărul “(Criticilor mei ).
În cadrul acestor evenimente au fost lansate antologia “ Conexiuni de Noiembrie” realizată de Dorel Cosma și Menuț Maximinian, în care se regăsesc și poeții amintiți mai sus, revista periodică “Conexiuni “ editată de Palatul Culturii, recent renovat, revistă apărută în condiții grafice și tipografice de excepție, unde în scurtele gânduri exprimate de autorul volumului abia apărut “Duminică în Manhattan “ scria în Editorial:” Toate acestea s-au dorit a fi doar un scurt ghid spre lectura și aprecierea unei reviste de cultură din municipiul Bistrița.“
Un eveniment inedit a fost când invitații din străinătate de diferite confesiuni au participat la slujba religioasă din 15 ianuarie la Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrița. unde în lăcașul de cult plin de enoriași, protopopul Alexandru Vidican a vorbit despre recunoștința adusă poetului Mihai Eminescu de oaspeții de peste hotare și din țară,Cu acest prilej preoții Nicolae Feier și Vasile Beni au binecuvântat pe invitați.iar directorul Palatului Culturii, Dorel Cosma, a subliniat importanța unei astfel de întâlniri care va rămâne nu doar în memoria bistrițenilor, ci și a oaspeților din Indonezia, Malaiezia sau China, care au intrat pentru prima dată într-o biserică ortodoxă.
Chiar în ziua ajunului zilei de naștere a autorului ”Luceafărului“, într-o manifestare amplă, în fața unei săli pline de spectatori a avut loc un recital de poezie, regal de sunet și imagini cinematografice din țările de unde au venit invitații. Cu acest prilej poeții participanți, printre care și cei din Cluj-Napoca, Titina Nica Țene, Antonia Bodea și Al.Florin Țene, au primit Medalia “Ziua Culturii Române-15 ianuarie “ și “Certificate of Excellence “.A urmat spectacolul Teatrului Profesionist de Proiecte “Liviu Rebreanu “-Bistrița cu dramatizarea poemului “Luceafărul”, intitulată“Iubiri eminesciene “, unde și-au dat concursul actorii:Stelian Milu, Dan Clucinschi, Veronica Popescu, Silvana Ionescu și Ovidiu Ușvat, regia și scenografia fiind semnată de Adrian Găzdaru, în încheiera acestei seri a urmat concertul extraordinar cu formația DISTINTO.
A treia zi a fost rezervată excursiei, cu tema”Să cunoaștem frumusețile României “, în cadrul căreia a fost vizitat Castelul DRACULA, din Pasul Tihuța, participând cu toții la butaforia legendară a lui Vlad Țepeș, plăsmuită de irlandezul Bram Stoker, plimbarea cu săniile trase de cai prin împrejurimile acoperite de albul zăpezii, urcarea pe cel mai înalt munte cu ajutorul telescaunului și seara de muzică, poezie și dans, la unul din popasurile de pe Valea Bârgăului.
La realizarea impresionantelor momente au contribuit, incontestabil: Dorel Cosma, Maria Guther -Herineanu, Menuț Maximinian, Elena M. Cîmpan și întreg colectivul Palatului Culturii din Bistrița:
Aceste frumoase și instructive manifestări s-au încheiat seara târziu când pe cerul senin ne făcea complice cu ochiul Luceafărul.
Al.Florin Țene

(0)

Teleconferinţa anuală a Ligii Scriitorilor Români

Teleconferinţa anuală a Ligii Scriitorilor Români
4 ianuarie 2017 | Articol scris in CULTURA

A intrat în tradiţia Ligii Scriitorilor Români ca, în 30 decembrie, preşedintele naţional al acestei organizaţii profesionale, scriitorul Al.Florin Ţene, să ţină o teleconferinţă cu preşedinţii celor 36 de filiale ale Ligii Scriitorilor (inclusiv cu unii membri), atât din ţară, cît şi din străinătate. Cu acest prilej s-a făcut un scurt bilanţ al activităţilor întreprinse în anul 2016, Al.Florin Ţene prezentând Planul general de activităţi pentru 2017, perspective, scop şi acţiuni, toate puse în slujba Limbii Române ca suport al culturii noastre.
Din discuţiile purtate, s-a desprins faptul că Liga Scriitorilor Români, prin filialele sale, a editat 18 reviste literare, din care 11 pe suport de hârtie, un Anuar editat de Filiala Banat-Timişoara, ce apare în fiecare an, şase antologii editate de filialele Cluj, Vrancea, Dolj, Timişoara, Vrancea, iar Filiala Maramureş emite, prin televiziunea pe internet, „Porţile Maramureşului“, prin efortul scriitorilor dr. Mihai Ganea şi prof.Virginia Paraschiv. Au fost evidenţiate filialele Mureş, condusă de Mircea Dorin Istrate, Iaşi, condusă de C.Toni Dârţu, Cluj, condusă de Iulian Patca, Dobrogea, condusă de Birău Alexandru, Banat-Timişoara, condusă de Doina Drăgan, Maramureş, condusă de Carmena Băinţan, Olt, condusă de Marinela Preoteasa, Braşov, condusă de Viorica Popescu, Filiala Spania, condusă de Al. Petrescu, Filiala Vâlcea, condusă de Constantin Mănescu, Filiala SUA, condusă de Florentin Smarandache, Filiala Anglia, condusă de Mariana Zavati Garner, Filiala Serbia, condusă de Vasile Barbu, Filiala Ungaria, condusă de Ana Radici Repisky, Filiala Canada, condusă de Virginia Mateiaş, Filiala Franţa, condusă de Cornelia Cănureci, Filiala Hunedoara, condusă de Ion Velica, Filiala Târgovişte, condusă de Ion Iancu Vale, Filiala Gorj, condusă de N.Tomoniu, Filiala Năsăud, condusă de Ioan Mititean. Au fost înfiinţate noi filiale în Republica Moldova, la Orhei, condusă de Vasile Cocarcea, la Buzău, condusă de Dumitru Negoiţă. Subliniem faptul că au intrat în organizaţia noastră şi membri ai Uniunii Scriitorilor, care nu se mai regăsesc în această organizaţie, activând la multiplele acţiuni culturale organizate de Liga Scriitorilor. Au fost evidenţiate colectivele de redacţie ale revistelor: „Agora literară“, redactor şef Iulian Patca, „Carpatica“, redactor şef Nicolae Cosmescu, „Moldova Literară“, redactor şef Mihai ?tirbu, „Dobrogea culturală“, redactor şef Alexasndru Birou, „Constelaţi diamantine“, redactor şef Doina Drăguţ şi cele trei reviste coordonate de Nicole Negulescu, pentru interesantele şi frumoasele numere editate. În anul care a trecut au fost publicate, la iniţiativa scriitoarei Voichiţa Pălăcean Vereş, două cărţi importante: „OGLINDA Ligii Scriitorilor – o altfel de istorie a literaturii române contemporane” de Voichiţa Pălăcean Vereş, Al.Florin Ţene şi Gavril Moisa Gavril”, în trei volume, şi volumul „LIGA SCRIITORILOR – 10 ani în slujba culturii române“ de Voichiţa Pălăcean Vereş şi Gavril Moisa, cărţi editate cu ocazia împlinirii a zece ani de la înfiinţarea acestei organizaţii profesionale.. Editoarea şi purtătoarea de cuvânt a Ligii Scriitorilor, Voichiţa Pălăcean Vereş, a continuat să scoată la lumina tiparului peste 11 volume de antologii în care se regăsesc cu creaţii proprii majoritatea celor peste 800 de membri ai Ligii Scriitorilor, şi nu numai ei. S-a evidenţiat activitatea cenaclurilor filialelor din Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Arad, Cluj, conduse de Carmena Băinţan, Doina Drăgan, Lucia Bibarţ, C.T.Dârţu, Al.Florin Ţene şi Antonia Bodea. A fost subliniat faptul că unii membri ai Ligii Scriitorilor au fost premiaţi la diferitele concursuri organizate cu prilejul Zilei Naţionale a Limbii Române, fapt ce denotă că lucrările acestora sunt apreciate şi publicate în antologii editate de organizatori, printre care şi Guvernul României.
Din discuţiile avute cu participanţii la teleconferinţă, s-a desprins dorinţa de a se continua practica din anul 2016, ca fiecare Filială a Ligii Scriitorilor să acorde premiile anuale pentru cărţile apărute şi s-a mai propus ca, pe lângă cenaclurile existente ale Ligii Scriitorilor, să se înfiinţeze alte cenacluri, astfel ca toate filialele să aibă câte un cenaclu literar, care să devină adevărată şcoală de creaţie, de limbă şi literatură română. De asemenea, se vor organiza tabere de creaţie pe Valea Oltului. Aşa cum a intrat în tradiţie şi în 2016, Liga Scriitorilor Români va acorda premiile anuale pentru cărţile semnate de autori, indiferent din ce organizaţie fac parte aceştia. Astfel, Liga Scriitorilor a premiat cărţile scriitorilor Horia Bădescu, Persida Rugu şi Aurel Rău. În felul acesta, Liga Scriitorilor doreşte, aşa cum sublinia Al.Florin Ţene, să impună adevărata democraţie în mişcarea literară, lucrările apărute fiind ale literaturii şi culturii române şi nu ale unei organizaţii, sau, mai direct spus, a unor găşti. Un moment deosebit a fost în luna octombrie, când la Cenaclul „Artur Silvestri“ a fost lansat Imnul Ligii Scriitorilor, versuri şi muzică de dr. Mihai Ganea, iar preşedintele naţional al Ligii Scriitorilor a prezentat Stema şi Sigla acestei organizaţii profesionale. Al.Florin Ţene a distribuit DVD-uri cu Imnul tuturor filialelor, cu rugămintea ca acesta să fie interpretat la acţivităţile culturale mai importante. Ceea ce s-a şi întâmplat la Filiala Cluj şi la Filiala Buzău, unde corul elevilor de la un liceu din localitate a interpretat Imnul Ligii Scriitorilor. Cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la înfiinţarea Ligii Scriitorilor, conducătorii merituoşi ai unor filiale au primit din partea Comitetului Director al Ligii Scriitorilor Medalia VIRTUTEA LITERARĂ şi Diplome de Excelenţă. În final, preşedintele Al.Florin Ţene a subliniat: „Liga Scriitorilor Români trebuie să devină o adevărată şcoală de literatură şi de promovare a culturii şi Limbii Române pe toate meridianele lumii”. În încheiere, a urat tuturor membrilor Ligii Scriitorilor sănătate, împliniri în slujba culturii ţării noastre şi tradiţionalul La Mulţi Ani!
Camelia DUMITRESCU

(3)

A mai trecut un an peste noi

A mai trecut un an peste noi

Pentru cei mai mulţi, revelionul semnifică trecerea dintre ani, petrecere udată cu multă şampanie şi asezonată cu artificii şi mult zgomot, spre disperarea câinilor (fricoşi la astfel de puşcături) şi a bătrânilor singuri.
Prof. Ion Ghinoiu consideră că revelionul nu este altceva decât „un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul”.
Pentru mine, personal, revelionul înseamnă petrecerea în mijlocul familiei, alături de cei dragi, de soţie şi copii, înseamnă a mânca sarmale şi piftie şi a urmări programele TV. În acest an, am fost mai atent ca niciodată la ce s-a difuzat pe posturile de televiziune. Mi-au plăcut cei de la TVR2, care m-au încântat cu emisiunea „Gala revelioanelor de altădată”. Am putut să revedem marii actori şi cântăreţi ai României. Alte posturi au avut inspiraţia de a difuza filme româneşti, cum ar fi „Operaţiunea Monstrul” cu Toma Caragiu, Octavian Cotescu şi Marin Moraru (Doamne, ce albastră era apa Deltei Dunării şi câte păsări cuibăreau prin stufărişul ei!), „Eu, tu şi… Ovidiu” cu Florin Piersic şi Violeta Andrei, „Secretul lui Bachus” cu Ştefan Mihăilescu-Brăila şi Emil Hossu, „Secretul lui Nemesis”, „Masca de argint” ş.a.
În schimb, ce nu mi-a plăcut au fost glumele răsuflate, altele deocheate de-a dreptul (nu mai există cenzură şi CNA?) ale unor actori cu pretenţii, cum ar fi Valentina Fătu sau Vasile Muraru, dar nici Stela Popescu şi Alexandru Arşinel (de la acelaşi teatru de revistă – „Constantin Tănase”) n-au excelat. Deosebit de enervantă a fost Mihaela Rădulescu (la un moment dat, fiind înregistrare TV, era concomitent pe două posturi de televiziune!), care doreşte audienţă cu orice preţ, iar pentru aceasta, s-a întins, s-a pupat, a vorbit şmechereşte, a făcut de toate. Bine că nu s-a şi dezbrăcat, era în stare! Manelele n-au lipsit nici ele şi nu mă miră faptul, deoarece în Uniunea Europeană suntem văzuţi ca… romi, iar manelele fac parte, vrând-nevrând din cultura noastră. La un alt post, al cărui patron a petrecut revelionul numai el ştie unde, politicieni dimpreună cu artişti mai mult sau mai puţin talentaţi, au falsat, au dansat contratimp, s-au „închipuit”, încât „the best”, adică cel mai bun, au fost ex-deputatul Tălmăcean şi o prezentatoare TV (cei drept, frumuşică) care dansa ca pe cărbuni încinşi.
A mai trecut un revelion, am mai îmbătrânit cu un an, iar „modele” pentru tânăra generaţie există cu duiumul. Dar lipseşte cu desăvârşire calitatea lor umană şi socială. E ceva de speriat! Dar iarăşi vin şi zic că trăim într-o societate în care domină iraţionalul, în care se acţionează mai degrabă pe principiul „monkey see, monkey do”, iar tot ce-ţi rămâne de făcut este a trece prin viaţă cu mintea ta. Tembelizorul, ca şi alcoolul şi tutunul, dăunează grav!
La mulţi ani, români! Nu faceţi ce fac politicienii, nu urmaţi exemplul unor aşa-zise vedete ca: Valentina Pelinel, Brigitte Sfăt, Oana Zăvoranu, şi mă opresc aici, că lista ar fi prea lungă şi, nefiind misogin, voi numi şi câţiva reprezentanţi de sex masculin pe care nu trebuie să-i luaţi în serios: Cristi Borcea, Leo de la Strehaia, Ilie Năstase, Giovanni Becali, SIDA, Cătălin Botezatu, Capatos cu tot cu emisiunea lui.
An nou fericit!

Gelu Dragoş

(1)